Author - iulian

Societatea civilă, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Ministerului Educației, UNICEF, ARACIP, CNDIPT, Guvernului României și ai mediului de business dezbat la Sfântu Gheorghe cele mai importante măsuri de reformă pentru legea educației preuniversitare

Societatea civilă, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Ministerului Educației, UNICEF, ARACIP, CNDIPT, Guvernului României și ai mediului de business dezbat la Sfântu Gheorghe cele mai importante măsuri de reformă pentru legea educației preuniversitare
  • Reprezentanții a 40 de ONG-uri și ai mediului privat, alături de cele mai importante instituții educaționale s-au întâlnit pentru a discuta despre cele mai importante 10 puncte de reformă pentru noua lege a educației;
  • Întâlnirea, facilitată prin intermediul Festivalului „Al 5-lea element EΔucația”, s-a desfășurat la Green Village Resort din Sfântu Gheorghe, în perioada 4-7 mai a.c. Acest eveniment este organizat anual de Finnish Teacher Training Centre, Asociația OvidiuRo și SuperTeach și susținut de ReThink Romania.
  • Anul acesta, festivalul a creat contextul necesar alianței „O Voce pentru Educație”, care susține 10 teme esențiale pentru reforma educației din România, inspirate de concluziile din România Educată.
  • La această nouă întâlnire a alianței „O Voce pentru Educație” au participat consilierul pentru educație al Prim-Ministrului României, un consilier al Administrației Prezidențiale a României, secretari de stat și consilieri din Ministerul Educației, dar și reprezentanți ai UNICEF România, Agenției Române de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar (ARACIP) sau ai Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT)
Sfântu Gheorghe, 6 mai 2022 – Alianța „O Voce pentru Educație” s-a întâlnit pentru a doua sesiune de lucru, în cadrul căreia 40 de reprezentanți din sectorul public, privat și non-guvernamental au discutat despre cele mai importante măsuri care pot aduce o transformare a calității educației preuniversitare din România. Printre măsuri, profesionalizarea managementului școlar sau rute flexibile de carieră pentru profesori. Alianța „O Voce pentru Educație” a deschis un canal de comunicare cu toate organizațiile participante care au experiență și legitimitate în educație, pentru a oferi o oportunitate autentică de contribuție la noul proiect de lege a educației. Astfel, setul de propuneri de reformă formulate în cadrul întâlnirii vor fi trimise către Ministerul Educației și Administrația Prezidențială, pentru a fi incluse în noua lege a educației. Un sistem de învățământ modern și incluziv pentru cadrele didactice din România Printre măsurile discutate de alianță se numără:
  • Rute alternative de formare inițială pentru profesori, stagiatură obligatorie urmată de examen de licențiere în profesia didactică. Acestea vor urmări un profil unitar de competențe profesionale certificate de o instituție autonomă;
  • Rute flexibile de carieră, oportunități de evoluție atât pe orizontală, cât și pe verticală corelate cu structura de formare continuă;
  • Fiecare profesor va putea solicita și va primi sprijin personalizat de tipul: resurse pentru adaptarea activității de învățare la nevoile tuturor copiilor (inclusiv a celor cu cerințe educaționale speciale), mentorat, coaching, consiliere în utilizarea modelelor de bună practică;
  • Profesionalizarea managementului școlar prin standarde profesionale, referințe cadru pentru formarea profesională de specialitate pentru roluri de management educațional, care devine obligatorie și reglementată, asigurată de Ministerul Educației, ca o condiție pentru eligibilitatea candidatilor pentru rolurile manageriale;
Demersul inițiat de alianța „O Voce pentru Educație” va continuă în ritm susținut sub forma unor grupuri tematice de lucru, pe 10 teme stringente de reformă, care au fost selectate pentru a contribui la modernizarea educației din România: (1) Cariera didactică și parcursul profesional al cadrelor didactice, (2) Management școlar și guvernanța sistemului de educație, (3) Finanțare, (4) Curriculum (abordări curriculare pentru susținerea dezvoltării competențelor relevante în societatea actuală – literație, STEM și SEL – social and emotional learning), (5) Evaluarea rezultatelor învățării, (6) Alfabetizare funcțională, (7) Educație incluzivă, (8) Digitalizare, (9) Învățământ dual (10) Infrastructură. „În primul rând, salut entuziasmul și dedicarea participanților, dar și conjuncția forțelor din societate pentru a avea o lege a educației cât mai adecvată viitorului pe care ni-l dorim. Dacă se vor regăsi ideile de aici în noua lege, putem spune că viitorul se scrie aici și că acesta va fi mai bun. Este crucială această coordonare și colaborare între Guvern și societatea civilă și ea trebuie menținută și chiar dezvoltată în viitor”, a spus Sorin Costreie, consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului. „Noi la Ministerul Educației considerăm că o reformă autentică trebuie să includă dezbateri de calitate cu toți stakeholderii relevanți pentru modernizarea școlilor din România. M-am bucurat de calitatea conversațiilor și relevanța propunerilor dezbătute astăzi și așteptăm cu interes propunerile finale care să ajute la transpunerea în lege a proiectului România Educată”, a spus Radu Szekely, consilier al ministrului Educației. „Zilele acestea am înțeles ce înseamnă împreună. Atunci când suntem toți preocupați de o educație mai bună pentru copiii noștri, facem eforturi comune de a aduce schimbarea esențială de care sistemul educațional din România are nevoie. Am pus laolaltă experiențe diferite care contribuie la un întreg ce ne dorim să dea un sens nou viitorului”, a spus Mariana Dogaru, președinte ARACIP. „Cred în puterea noastră de a muta munții din loc și în inteligența individuală și colectivă pentru a contribui la una din cele mai ample mișcări de reformă educațională ce au avut loc până acum în România. Îmi doresc un context favorabil care să permită transformarea în realitate a acestor propuneri de reformă”, a spus Elena Lotrean, fondator Finnish Teacher Training Centre. Această întâlnire a fost organizată prin intermediul Festivalul „Al 5-lea element EΔucația”, desfășurat în perioada 4-7 mai a.c. Festivalul „Al 5-lea element EΔucația” este organizat anual de Finnish Teacher Training Centre, Asociația OvidiuRo și SuperTeach, și susținut de ReThink Romania. **** Despre „O Voce pentru Educație” „O Voce pentru Educație” este o alianță constituită cu scopul de a contribui la reformarea sistemului de învățământ din România, în contextul publicării unui nou proiect de lege a educației (2022). Alianța reprezintă o parte a societății civile și este formată din actori  relevanți, cu experiență și pricepere în educație: organizații non-profit, camere de comerț și grupuri de business. Evenimentul de lansare a alianței „O Voce pentru Educație” a avut loc în data de 13 aprilie a.c. la București, cu participarea ministrului educației Sorin Mihai Cîmpeanu și a vizat măsurile de reformă ale noii legi a educației. Au participat 180 de reprezentanți ai celor mai importante organizații din business și educație – printre care Coaliția pentru Dezvoltarea României, Confederația Patronală Concordia, UNICEF, Consiliul Național al Elevilor, Federația Părinților și Aparținătorilor Legali, alături de ministrul educației, Sorin Mihai Cîmpeanu și echipa Ministerului. Membri Alianței „O Voce pentru Educație”:
  • Coaliția pentru Dezvoltare României (Partener strategic)
  • Unicef (Partener științific și de documentare)
  • Asociația pentru Valori în Educație
  • Asociația Școlilor Particulare
  • Asociația Română de Literație
  • Aproape de TINEri
  • Brio
  • Campus Tehnic Brașov
  • Centrul Step by Step
  • Concordia Proiecte Sociale
  • Asociația Clubul Economic German Brașov
  • Digital Nation
  • European Computer Driving Licence (ECDL)
  • Educativa
  • Federația Coaliția pentru Educație
  • Finnish Teacher Training Centre
  • Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație
  • Light into Europe
  • OvidiuRo
  • Roma Education Fund Romania
  • Rethink România
  • Asociația ROI
  • Romanian Business Leaders
  • SOS Satele Copiilor România
  • Super Teach
  • Școala de Valori
  • Teach for Romania
  • UiPath Foundation
  • VoHub dual education
  • World Vision Romania
  • winsedswiss – World Institute of Service Education
Despre Festivalul „Al 5-lea element EΔucația” Festivalul „Al 5-lea element EΔucația” a fost lansat de Finnish Teacher Training Center, Asociația OvidiuRo și SuperTeach, cu scopul de a crea un cadru de comunicare și colaborare pentru comunitatea celor activ implicați în procesele de transformare în domeniul educației, dornici de o schimbare din interior.
Read more...

Cum au reuşit profesorii finlandezi să schimbe Educaţia

"Top Class", de Ari Pokka, o carte-eveniment pentru Educaţia din România, şi nu numai, a apărut recent la Editura "Curtea veche", în traducerea profesorului şi omului de cultură gălăţean Doru Căstăian. Este o carte-eveniment, pentru că oferă, într-un limbaj cald şi accesibil, idei valoroase despre management şi leadership şcolar, venite din ţara unde Educaţia are un statut de top din toate punctele de vedere, Finlanda. Ari Pokka a fost președinte al Confederației Internaționale a Directorilor de Școală, precum și al Asociației Directorilor de Școală din Finlanda, după o lungă carieră în calitate de director de liceu și de creator de politici educaționale naționale și internaționale. "Este o carte pe care o consider simultan un manifest vizionar și pasionat, o declarație de dragoste fără leac făcută simultan copiilor și educației. Într-un anumit sens, menirea şcolii este eternă. E spaţiul unde copiii cresc, uneori cu spasme şi dureri, în condiţii de siguranţă. De aceea, la limită, profesorul, fie el director sau om de catedră, este prin definiţie un prieten. Aş putea spune chiar prietenul absolut, într-un fel radical şi profund în care ceilalţi reuşesc rareori să fie. Prietenul, adică acel om care se pune pe sine, împreună cu toată umanitatea sa, ca sol ferm pentru cel care trebuie să se bucure, să înţeleagă, să cadă, să se rănească, să dispere, să urle (atât de fericire, cât şi de durere) pentru a învăţa şi a se forma. De aceea, de milenii, limbajul pedagogiei nu poate fi despărţit de vocabularul şi imaginarul dragostei", scrie traducătorul, în "Cuvânt înainte".

"Noi creăm în şcoli nişte culturi de laborator, în care elevul e rupt de viaţa reală"

Am discutat cu profesorul Doru Căstăian câteva aspecte, pe marginea cărţii, legate de diferenţele care există între cele două sisteme de educaţie, cel din Finlanda şi cel din România, dar şi cum ar putea ajuta un director de şcoală de la noi din ţară, ideile publicate în cartea lui Ari Pokka. "Între sistemul de învăţământ finlandez şi cel din România există o diferenţă de viziune, în primul rând. Sistemul de învăţământ finlandez ştie ce vrea. În timp ce noi, de fapt, doar dăm impresia că ştim. Cei din Finlanda ştiu foarte bine cum trebuie să fie absolventul de liceu: informat, implicat, modern, responsabil, parte a unei comunităţi. Iar ei urmăresc cu rigoare acest obiectiv. Noi, deşi avem stabilit la nivel legislativ un profil al absolventului, nu îl urmărim, de fapt. La noi, o şcoală este considerată bună sau nu, în funcţie de rezultatele la examene. De procentul de promovare la Bacalaureat. Rezultatele la examene nu atestă că acel elev va fi un cetăţean responsabil, adaptat vremurilor pe care le trăieşte", precizează Doru Căstăian. Profesorul gălăţean subliniază că, în Finlanda, se aplică modelul managementului de jos în sus. Chiar dacă statul exercită un puternic control, "directorii instituţiilor de învăţământ sunt aceia care arată cartonaşul galben atunci când statul ia decizii greşite". "La ei, politicile statale sunt controlate de comunitate. La noi, directorul de şcoală din România este un executant, cu capul plecat, al deciziilor de sus. Opinia sa nu este luată în seamă. Directorul finlandez poate cere cu legea în mână ca statul să respecte anumite lucruri. O altă diferenţă e că în Finlanda şcoala nu este ruptă nici de comunitate, nici de realitate. La noi, acest lucru există doar scriptic. Noi creăm în şcoli nişte culturi de laborator, în care elevul e rupt de viaţa reală", mai spune profesorul gălăţean. Acesta consideră că există în învăţământul din România oameni buni, creativi, responsabili: "Există o mişcare la firul ierbii, dar nu este suficient. Nu poţi schimba sistemul de la firul ierbii, poţi doar să faci lucrurile să meargă bine în pătrăţica ta. Asociaţia directorilor de şcoli din Finlanda este foarte puternică. Legile nu pot trece fără acordul ei. La noi, profesorii nu sunt organizaţi. De unii singuri nu pot schimba sistemul. Sunt obligaţi la poziţia ghiocelului. Dar nu există nicio scuză să nu încerce să facă ceva măcar în şcoală", a mai spus Doru Căstăian. Sursa: viata-libera.ro
Read more...

„Top Class – leadershipul și managementul școlar finlandez”, cartea scrisă de expertul în educație, Ari Pokka, a fost tradusă și lansată în România

Începând din această lună, directorii de școli, profesorii, precum și toate persoanele implicate în creșterea calității sistemului de educație din România au la dispoziție un nou instrument și, totodată, o sursă de inspirație valoroasă pentru activitatea educațională. Cititorii cărții „Top Classvor putea descoperi realitatea din spatele succesului educației din Finlanda, descrisă de un expert finlandez, fost președinte al Confederației Internaționale a Directorilor de Școală, precum și al Asociației Directorilor de Școală din Finlanda, după o lungă carieră în calitate de director de liceu și de creator de politici educaționale naționale și internaționale. Totodată, cadrele didactice vor avea la îndemână diferite soluții pentru depășirea dificultăților întâmpinate în procesul didactic și vor putea înțelege mai bine cum pot obține un management și leadership educațional performant, care sunt rolul și menirea directorilor școlari și valorile pe care trebuie fundamentată viziunea unei școli, precum și importanța împărtășirii bunelor practici educaționale. „Cum va arăta viitorul școlii? Aceasta este o chestiune la care un director trebuie să se gândească în mod constant. A fi director înseamnă a planifica viitorul școlilor. Câteodată, această orientare către viitor îi împiedică pe directori să se bucure de prezent, de recompensa îndeplinirii unor planificări bine făcute. Pentru a răspunde acestei întrebări, directorul trebuie să aibă o viziune cu privire la felul în care vor arăta în viitor școala și învățarea. O școală sau o organizație care pierde această perspectivă ar putea continua să evolueze în direcția corectă, dar s-ar putea găsi tot mai departe de nevoile reale ale beneficiarilor ei.” Acestea sunt premisele de la care a pornit Ari Pokka, atunci când a decis publicarea volumului „Top Class – leadershipul și managementul educațional finlandez”. Cartea a fost publicată de editura Curtea Veche, cu sprijinul Fundației Didactica, urmând să fie lansată, în prezența autorului, într-un turneu național care va ajunge în Sibiu, Cluj-Napoca, Brașov, Buzău, Galați, București, în perioada 20-25 martie a.c.. Evenimentele oferă un cadru prielnic pentru dezbateri aplicate între directori, profesori, specialiști în educație, reprezentanți ai autorităților și instituțiilor publice locale și expertul internațional, Ari Pokka. În prezent, Ari Pokka conduce propria companie, Institutul Finlandez de Educație, și lucrează în mai multe țări, având rolul de consilier educațional, inclusiv în școli din România. Printre acestea se numără și Școlile Româno-Finlandeze ERI din Sibiu și Cluj-Napoca, unde procesul de învățare este organizat prin perspectiva metodologiei finlandeze, prin metode experiențiale, cu accent pe transferul cunoștințelor în viața reală și abordarea individualizată, respectând planul-cadru și programele școlare adoptate de Ministerul Educației din România. „România se află azi într-un moment de tranziţie, de transformare masivă a mentalităţilor, un moment în care vechile impulsuri şi tipare autoritariste de tip top-down se dovedesc, de la o zi la alta, tot mai depăşite şi mai inadecvate. Un suflu nou se aude la firul ierbii şi întreaga mea experienţă din ultimii ani din sistemul educaţional îmi spune că o nouă generaţie de directori, oamenii care pot schimba felul în care sunt conduse şcolile ţării, este pregătită şi aşteaptă. Rămâne ca, în cadrul politicilor educaţionale, să fie implementate moduri de a-i găsi, a-i încuraja, a-i sprijini şi a le crea condiţiile prin care să se dezvolte”, scrie în Cuvântul înainte Doru Căstăian, profesor metodist la Casa Corpului Didactic Galați, profesor de filosofie și științe socio-umane, dar și traducătorul cărții „Top Class” în limba română. „Cartea lui Ari te duce nu doar într-o lume ideală, ci într-una chiar posibilă, în care educația e baza pe care ne construim societatea și liderii ei sunt oameni care au puterea infinită de a crea viitorul. Un instrumentar viu și valoros, provenit din experiența de zi cu zi, comunicat într-un fel care te face să n-o lași din mână până când reușești să aduci și tu modelul propriu de creștere, la clasă”, declară Elena Lotrean, directorul Fundației Didactica și cofondatorul Școlilor Româno-Finlandeze ERI. „Top Class este o carte eveniment, un manual de claritate intelectuală, un manifest vizionar și o declarație de dragoste făcută deopotrivă copiilor și educației. Sper ca această carte minunată să își găsească un loc însemnat pe raftul oricărui profesor și părinte din România și, poate într-o măsură încă și mai mare, pe raftul oricărui director veteran, debutant sau aspirant. În mâna lor stă o bună parte a destinului educației romanești în anii care urmează.”, adaugă profesorul Doru Căstăian. Persoanele interesate pot comanda „Top Class – leadershipul și managementul școlar finlandez”, accesând platforma teachertraining.ro. Fundația Didactica Fundația Didactica Sibiu a fost înființată în anul 1999 la inițiativa a cinci profesoare cu dragoste de copii și de viitorul lor. Și-au dorit o școală aplicată pentru elevi și posibilitatea de a-i educa diferit, practic, adaptat la nevoile pieței muncii. În 2016, visul lor devine realitate prin proiectul Școala Primară Româno-Finlandeză (ERI). De la înființare, școala și-a construit o reputație pozitivă, atât în comunitatea locală, cât și la nivel național și internațional. Parteneriatele dezvoltate, cu actori reprezentativi din domeniul educațional din Finlanda și România, consolidează legăturile dintre învățământ, cercetare și inovație, aducând valoare adăugată în creșterea capacității instituționale și a formării cadrelor didactice. Din iulie 2020, Fundația Didactica a intrat într-un parteneriat de dezvoltare cu grupul educațional elvețian winsedswiss (World Institute of Service Education). Finnish Teacher Training Centre by ERI Finnish Teacher Training Centre by ERI este un centru de formare continuă pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, care a apărut ca o continuare firească și necesară a Școlilor Româno-Finlandeze ERI. Portofoliul de programe este modular și flexibil, construit atât pe competențe generale de dezvoltare personală și a carierei, cât și tehnice, metodologice, specifice corpului didactic.
Read more...

Școala Româno-Finlandeză ERI Cluj organizează ”Ziua Porților Deschise” în data de 20 ianuarie 2022. Părinții și viitorii elevi pot face cunoștință cu profesorii și spațiul școlii.

Sistemul de învățământ finlandez este recunoscut ca fiind unul din cele mai bune și eficiente din lume. Copiii din Cluj au oportunitatea de a se dezvolta ghidați de acest sistem în cadrul Școlii Româno-Finlandeze ERI, prezentă și la Cluj, începând cu anul școlar 2021-2022. Pentru a veni în întâmpinarea nevoii de cunoaștere a sistemului finlandez în general și a Școlii ERI Cluj în special, în data de 20 ianuarie va fi organizată „Ziua Porților Deschise ERI Cluj”. Evenimentul este cel mai bun prilej pentru părinți de a cunoaște echipa Școlii ERI, de a vedea spațiile de desfășurare a activităților, în timp ce copiii pot participa activ la una din orele clasei pregătitoare coordonată de Denisa Taloș, profesor pentru învățământul primar. ”Având în vedere restricțiile actuale cu privire la acces în orice școală, Ziua Porților Deschise reprezintă o oportunitate bună de a cunoaște mai multe despre educația ERI și de a primi răspunsuri la eventualele întrebări” a declarat Daniela Pitariu, project manager ERI Schools. Programul educațional cu predare în limba română al Școlii Româno-Finlandeze ERI Cluj are la bază planul-cadru și programele școlare adoptate de Ministerul Educației Naționale, conform OMEN nr. 3418/2013 pentru ciclul primar. Procesul de învățare este organizat prin perspectiva metodologiei finlandeze, prin metode experiențiale, cu accent pe transferul cunoștințelor în viața reală și abordare individualizată. Ariile curiculare în care sunt dezvoltate competențele elevilor: Limbă și comunicare, Matematică și științe ale naturii, Om și societate, Educație fizică, Sport și sănătate, Arte, Tehnologii, Consiliere și orientare. Accesul la eveniment este permis doar în condițiile purtării măștii și dezinfectării mâinilor și în urma completării unui formular disponibil aici: https://forms.gle/ZbKp9g1zDY89g6Ax7 Pe parcursul vizitei se vor lua toate măsurile pentru păstrarea unei minime distanțe între participanți. Sursa: MonitorulCJ.ro
Read more...

Inteligența emoțională se învață la Școlile Finlandeze ERI Cluj-Napoca și Sibiu

Școala Româno-Finlandeză ERI Cluj organizează joi, 20 ianuarie, între orele 9:00 – 14:00, Ziua Porților Deschise, eveniment în cadrul căruia părinții și viitorii elevi pot face cunoștință cu profesorii și spațiul școlii, de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 6-8. ”Având în vedere restricțiile actuale cu privire la acces în orice școală, Ziua Porților Deschise reprezintă o oportunitate bună de a cunoaște mai multe despre educația ERI și de a primi răspunsuri la eventualele întrebări”, declară Daniela Pitariu, project manager ERI Schools. În timp ce părinții vor avea ocazia de a cunoaște echipa școlii și de a vedea spațiile de desfășurare a activităților, copiii vor putea participa activ la una dintre orele clasei pregătitoare, coordonată de Denisa Taloș, profesor pentru învățământul primar. Accesul la eveniment este permis doar în condițiile purtării măștii și dezinfectării mâinilor și în urma completării unui formular de înscriere. Pe parcursul vizitei se vor lua toate măsurile pentru păstrarea unei minime distanțe între participanți. Programul educațional cu predare în limba română al Școlii Româno-Finlandeze ERI Cluj are la bază planul-cadru și programele școlare adoptate de Ministerul Educației Naționale pentru ciclul primar. Procesul de învățare este organizat prin perspectiva metodologiei finlandeze, prin metode experiențiale, cu accent pe transferul cunoștințelor în viața reală și abordare individualizată. Ariile curriculare în care sunt dezvoltate competențele elevilor: Limbă și comunicare, Matematică și Științe ale naturii, Om și societate, Educație fizică, Sport și sănătate, Arte, Tehnologii, Consiliere și orientare. sursa: ziarulfăclia.ro
Read more...

Inteligența emoțională se învață la Școlile Finlandeze ERI Cluj-Napoca și Sibiu

La sfârșitul lunii octombrie, Școala Româno-Finlandeză ERI Cluj-Napoca a organizat un atelier pe tema Dezvoltării inteligenței emoționale la copiii din clasele primare, eveniment la care au participat părinți și psihologul școlii, Silvia Jucan. Părinții s-au implicat în conversații valoroase, din care au rezultat următoarele concluzii: când vorbim despre inteligența emoțională ne gândim la conștientizarea emoțiilor, reglarea și autoreglarea emoțională și la modul în care stabilim relații sociale. Un copil care își cunoaște emoțiile va avea o stare de bine, va fi motivat, se va adapta mai ușor la un mediu nou sau chiar la o situație neașteptată. Credem că dobândirea competențelor socio-emoționale la copii este una dintre premisele reușitei în plan personal, social și educațional, iar fiecare experiență poate fi un moment potrivit pentru a reflecta asupra a ce a simțit copilul. Jocul și poveștile pot fi resurse extrem de utile care ne ajută să ghidăm copilul în explorarea propriilor emoții și în construirea relațiilor cu semenii. Deoarece abordarea pedagogică a Școlilor Finlandeze ERI este construită pe cele patru inteligențe (fizică, mentală, emoțională și spirituală), am stat de vorbă cu psihologul Școlii Româno-Finlandeze ERI Sibiu, Monica Șurubaru, și cu psihologul Școlii Româno-Finlandeze ERI Cluj-Napoca, Silvia Jucan, pentru a afla mai multe despre ce înseamnă inteligența emoțională pentru copii și viitorul lor ca adulți. Ce este inteligența emoțională? Cum recunoaștem un copil cu inteligență emoțională? Inteligența emoțională (EQ) presupune conștientizare de sine, autodisciplină, autocontrol, empatie și gestionarea relațiilor cu ceilalți. Este modalitatea prin care ne putem controla impulsurile, trăirile, sentimentele, emoțiile. Un copil inteligent din punct de vedere emoțional este acela cu care se comunică ușor, se adaptează repede și ușor la situații, înțelege atunci când i se explică lucruri și cere argumente pro și contra, leagă prietenii cu ușurință, cere ajutor atunci când își dă seama că nu se descurcă, iar în cele mai multe situații este sigur pe el. Pentru ERI, EQ reprezintă să fii fericit, să îți folosești inteligența naturală pentru a-ți atinge scopul propus, să ai succes în tot ceea ce îți propui să faci. De ce nu mai este suficient să ne concentrăm pe dezvoltarea abilităților intelectuale ale copiilor? Coeficientul de inteligență (QI) măsoară potențialul genetic înnăscut al persoanei, fiind rezultatul unui test standardizat raportat la vârsta cronologică. Acesta reflectă atât o dimensiune cognitivă a inteligenței, cât și o predicție bună asupra performanțelor academice și profesionale ulterioare. Coeficientul de inteligență emoțională reflectă maturitatea emoțională a persoanei, ce se poate dezvolta și îmbunătăți pe tot parcursul vieții, oricine poate lucra la aceasta. Îmbinarea armonioasă și echilibrată a celor două inteligențe poate asigura succesul, fericirea și starea de bine a fiecăruia dintre noi. Cum influențează inteligența emoțională sănătatea fizică și mentală a copilului, rezultatele școlare și relațiile sale ca adult? Care este rolul inteligenței emoționale în mediul școlar? Studiile au demonstrat că inteligența emoțională intermediază relația între abilitățile cognitive și performanța academică, dezvoltarea capacității de relaționare, management-ul stresului și adaptabilitatea, fiind corelată cu rezultatele obținute de elevi la școală. Mai mult decât atât, toate aceste elemente asigură succesul pe termen lung în gestionarea diferitelor situații de viață. Atunci când un elev este capabil să-și identifice punctele forte și cele slabe, devine mai ușor să se lucreze asupra lor, pentru a-și îmbunătăți performanța. Cu cât sunt dezvoltate mai timpuriu aceste abilități de autoevaluare, cu atât evoluția traseului educațional va fi mai aproape de a-i asigura o viață trăită cu sens. Copiii, ca viitori adulți, prin cunoașterea și gestionarea propriilor emoții reușesc să își stăpânească impulsurile emoționale, să fie receptivi la sentimentele celorlalți, să poată gestiona și negocia situațiile conflictuale cu care se confruntă, să păstreze relații interpersonale pozitive ce în final duc la asigurarea echilibrului emoțional personal, a unei stări de bine, optimism. Este știut faptul că un șoc emoțional poate duce la boală, iar deținerea controlului asupra emoțiilor determină o stare fizică și mentală bună. Pe termen lung, riscurile la care sunt expuși cei care nu reușesc să gestioneze stresul sunt reflectate atât la nivel fizic (tensiune crescută, probleme imunitare, creșterea riscului cardio-vascular), cât și la nivelul sănătății mentale. Cum învață copiii inteligența emoțională la școlile ERI?  Copii învață, descoperă și înțeleg, pe parcursul procesului educativ, că există lucruri pe care ei le pot controla (să zâmbească, să râdă, să spună lucruri frumoase, să își recunoască propriile emoții, să citească, să se spele, să ceară ajutor colegilor, să joace jocuri online, să formuleze propria părere) și lucruri pe care nu le pot controla, însă pe care le pot influența (comportamentul și atitudinea celorlalți, vorbele și emoțiile celorlalți, aplicarea de reguli și legi, aprecierea activității colegilor, etc.). La acestea se adaugă și acele lucruri pe care nu le putem controla: starea vremii, diverse boli, dezastre naturale, pandemia. Practicând acestea, zi de zi, copiii dobândesc o mai mare capacitate de control asupra propriilor emoții, trăiri, sentimente, dezvoltând empatia, compasiunea, gândirea critică, o mai bună adaptare la situații noi, autonomie și independență în realizarea oricărei activități, indiferent de experiența anterioară. Câteva exemple concrete pe care le folosim la Școlile Româno-Finlandeze ERI și pe care le propunem cadrelor didactice:
  1. jocuri în aer liber, parc, curte, sala de masă, sala de sport, care apelează la cele cinci simțuri: auz, văz, miros, gust, tactil. Transpunerea lor în exemple concrete și identificarea folosirii lor în anumite părți din zi în mod conștient (acum, suntem atenți la ce auzim, acum suntem atenți la ce gustăm, acum suntem atenți cât de ușoară, sau grea este această minge, etc.);
  2. urmărirea de filme potrivite, urmate de discuții privind identificarea emoțiilor și sentimentelor, modul de relaționare a personajelor, comportamentul lor;
  3. găsirea de exemple concrete și personale în care fiecare s-a confruntat cu emoțiile/sentimentele/trăirile, intensitatea lor, modul de raportare la aceea situație, modul de gestionare a situației. De exemplu, filmul Inside Out, desene animate;
  4. practicarea recunoștinței prin folosirea jocului cu „Găletușa magică”. Toți copiii/oamenii au o găletușă invizibilă plină cu gânduri si sentimente bune. Atunci când aceasta este plină, ei sunt fericiți, se simt bine. Iar când e goală, ei se simt mai puțin bine. Învață că ea se umple prin cuvintele, faptele, bune pe care le adresează celor din jur, prin ajutorul acordat colegilor, prin comportamente și atitudini potrivite față de colegi, învățător, profesori. Învață că aceasta se umple și cu propriile gânduri pozitive generate de bunătate, blândețe, ascultare și ajutorul pe care îl oferă. Oricine poate umple găletușa altuia, dar atunci când rănești, spui cuvinte urâte, ai un comportament nepotrivit față de ceilalți, bagi lopățica în găletușa lor, golind-o pe cea personală. Nu o poți umple niciodată pe a ta golind-o pe a altora;
  5. diverse jocuri de identificare a emoțiilor prin folosirea de cartonașe ce au desenate emoțiile, identificarea caracteristicilor și a trăsăturilor fiecăreia, iar la final, folosirea mimei pentru redarea și recunoașterea acestora de către colegi. Unii specialiști denumesc acest proces „alfabetizare emoțională”, copiii traversând etape succesive de percepere a emoției, recunoașterea ei, poziționare față de emoție, înțelegerea și gestionarea ei. De exemplu, cartonașul ce reprezintă tristețea are o imagine potrivită copiilor care se simt triști. Îi va ajuta să recunoască atunci când trăiesc această emoție, să găsească o metodă gestionarea a ei (le sunt explicate) și să înțeleagă latura pozitivă a fiecărei experiențe, aparent negativă. După fiecare moment trist, urmează unul de fericire. Important e să îți dai seama ce te face să schimbi starea de tristețe cu cea de fericire. La fel și cartonașul ce reprezintă frica, ne arată cum ne simțim când ne este teamă, cum se trece peste această stare și cum putem deveni curajoși;
  6. o altă modalitate prin care copii învață să își dezvolte inteligența emoțională este desenul.  Pe un model de persoană își desenează, cu ajutorul creioanelor colorate, locul din corp unde simt acea emoție. (abdomen, cap, brațe). Acest exercițiu îi va ajuta să identifice mai ușor stările, prin analiza reacției fiziologice resimțite în organism;
  7. reinventarea finalului unei povești pe care copilul o știe deja reprezintă o altă modalitate de a stimula inteligența emoțională. În acest proces, este stimulată și creativitatea, atenția și memoria copilului. Astfel, se oferă o altă perspectivă a poveștii, perspectivă ce creează și o altă imagine de ansamblu a tuturor trăirilor emoționale. Discuția despre diferențele dintre finalul știut și cel reinterpretat poate fi comparat cu situații pe care copilul le-a trăit deja sau le poate experimenta în viața reală. De asemenea, se pot observa eventualele diferențe între finalul știut și cel reinterpretat în funcție de starea emoțională prezentă/prin care trece copilul.
Ce alte activități sau instrumente educaționale de la ERI Cluj-Napoca/Sibiu i-au ajutat pe copii să-și descopere și gestioneze emoțiile și sentimente? La ERI, am creat special un instrument care să ajute elevii, profesorii și părinții în acest proces de dezvoltare a QE. „Fagurele Sentimentelor” este un joc ce prezintă șase emoții de bază: fericirea, teama, tristețea, furia, surprinderea și dezgustul. Ideea de bază a acestui joc este că poți să iei decizii, să eviți pericole, să te mobilizezi, să supraviețuiești și să îi înțelegi pe cei dragi. Instrumentul conține șapte carduri mari de diverse culori, reprezentând fiecare una dintre cele șase emoții alături de un card alb. Fiecare emoție este descrisă sub aspectul definiţiei, în funcție de reacțiile pe care le produce în corpul nostru, atunci când un stimul exterior o declanșează. Este important să conștientizăm și comportamentul declanșat de aceste emoții, pentru că astfel îl vom recunoaște mult mai ușor la persoanele din jurul nostru. De asemenea, se stimulează dezvoltarea vocabularului, facilitând exprimarea liberă a stărilor emoționale și introspecția, dezvoltând capacitatea de asumare, dar și empatia. Alături de aceste carduri mari, mai există un număr de 78 carduri mici, 12 pentru fiecare emoție, având aceeași culoare cu cardul mare al emoției, reprezentând stări emoționale complementare celei de bază. Care sunt exemplele de comportamente ale părinților care determină cultivarea inteligenței emoționale a copiilor, încă de la vârste fragede? Majoritatea părinților nu au fost învățați nici de familie, nici la școală, cum să-și asigure „igiena emoțională”, de aceea nu știu nici cum să îi învețe pe proprii copii. Iar modelele educaționale pe care le-au experimentat și la care în mod natural se raportează nu s-au concentrat pe atingerea unor obiective legate de inteligența emoțională. De aceea, primul pas este să conștientizeze și să lucreze ei înșiși cu propriile emoții și sentimente, îndepărtându-se cât mai mult de la prejudecăți, teorii, conveniențe sociale și limitări. Un element esențial în educația emoțională oferită copiilor este ca părinții să își îngăduie să împărtășească, într-un mod adaptat vârstei, toată gama de emoții și sentimente pe care le experimentează zi de zi, atunci când sunt în preajma copiilor. Părinții pot educa QE prin descrierea cu acuratețe a propriilor stări emoționale, explicând și spunând corect ce a generat acea stare. Este important ca adultul/părintele să își trăiască și descrie emoțiile/stările emoționale într-un mod cât mai natural, fără a disimula, în încercarea de a-i proteja pe copii de orice aspect negativ. Comportamentul lor nu trebuie să mascheze adevărata emoție. Nu este recomandată nici folosirea expresiilor generalizate și golite de sens ca „este rușine să…”, „nu-i voie să …”, „nu-i frumos să ….”, „băieții nu plâng”, acestea determinând copilul să-și reprime sentimentele, în loc să le facă față, comunicând în același timp că este ceva în neregulă cu propria persoană și, drept consecință, un nivel scăzut al stimei și conștiinței de sine. Comunicarea cu copilul trebuie să se petreacă într-un mod deschis, prietenesc, dintr-o perspectivă plină de înțelegere, acceptare și dragoste. Părintele îl poate sprijini cel mai bine pe copil, ascultându-l, punând întrebări suplimentare, explorând mai în detaliu o situație trăită cu intensitate de copil, oferind îndrumare în baza propriei experiențe, chiar povestindu-i copilului momente din trecut. Onestitatea este un element cheie în educația emoțională. Părintele nu ar trebui să se declare bucuros, de exemplu, dacă nu o simte cu adevărat. Celelalte elemente ale comunicării vor trăda adevăratele sentimente, iar copilul mai degrabă va prelua starea părintelui decât să asimileze declarația acestuia. Sursa: educatieprivata.ro
Read more...

Normalitatea care ne șochează. Cum fac școală finlandeză copiii de la Cluj, primul oraș spre care a “migrat” modelul finlandez de predare pornit la drum, în România, la Sibiu

Copii care merg fără ghiozdan la școală, care au teme totale de 10-20 de minute, care sunt încurajați să lucreze în echipă, care nu își văd notele și sunt îndemnați să concureze cu propriile limite, nu cu ale altora. Se întâmplă (și) în România, la școala ERI. Înseamnă “diferit”, în finlandeză, și așa și este, complet altfel decât ne-am obișnuit. Școala ERI, de la Sibiu, s-a extins de anul acesta și la Cluj-Napoca (AICI). Este primul oraș spre care a “migrat” modelul finlandez de predare pornit la drum, în România, la Sibiu, în 2016. Extraordinar este că nu vorbim despre o școală finlandeză “din auzite”. Unul dintre fondatori este un “profesor de profesori”, un român care a predat 20 de ani la Universitatea din Turku (Finlanda), pe numele său Radu Szekely. Finlanda și-a bazat sistemul educațional pe studii științifice, iar felul în care se predă acolo a devenit un model de bune practici la nivel mondial. Se pune accent aproape fanatic pe matematică? Ei bine, nu. Cele mai importante ore sunt de dezvoltare personală și de desen. S-a ajuns la concluzia că, astfel, copiii devin oameni mai buni, mai educați și mai creativi. Am discutat cu Elena Lotrean, co-fondator al școlii, și cu Daniela Pitariu, manager de proiect ERI Cluj-Napoca, și vă propunem “accentele”, acele afirmații care deosebesc școala româno-finlandeză de cea “formală”. PREDARE “Profesorii care vin la noi au ieșit din modulul eu predau, să se uite că învățarea se întâmplă la copil, să intre în modului ei învață”, a explicat Elena Lotrean. CREATIVITATE “Copilul învață prin descoperire, iar profesorul îl ghidează, fără să facă un efort. Pun în alte contexte ceea ce au învățat, într-un alt mod, mai creativ”, a spus Daniela Pitariu. NOTE “Nu promovăm competiția, doar competiția cu tine însuți. Copiii nu își cunosc evaluările sau notele, acestea sunt trimise către părinți. Creierul poate să abstractizeze în jurul vârstei de 12 ani, asta ne spun neuroștiințele, iar numerele sunt abstracte, copiii le înțeleg doar prin reacția părinților. Le facem evaluări doar descriptiv. Rolul nostru este să dezvoltăm potențialul cel mai înalt al unui copil”, a afirmat Elena Lotrean. LUCRU ÎN ECHIPĂ “Elevii sunt îndemnați să rezolve sarcini împreună. De exemplu, cine finalizează mai repede o sarcină, are posibilitatea să își sprijine colegii. Fiecare își găsește rolul propriu. Ei trebuie să înțeleagă că nu le pot face pe toate și nu pot fi buni la toate. Descoperă alături de noi la ce sunt buni și că împreună cu echipa pot face lucruri minunate, fiecare prin contribuția lui”, a menționat Daniela Pitariu. TEME “La clasa pregătitoare nu se dau teme deloc, la clasa I – 10 minute, la clasa a doua – 20 și așa mai departe. Nu dăm teme ca să ne aflăm în treabă. În plus, atribuim teme acolo unde este nevoie; unora la matematică, altora la istorie sau la română, în funcție de nevoi”, a arătat Elena Lotrean. AFTER SCHOOL “Avem after school de la orele 14 la 18, cu activități ghidate și joacă liberă, sub supraveghere. Noi credem că și acolo se naște creativitatea. Am decis să primim și elevi de la alte școli. Am pornit și o serie de activități, precum yoga pentru copii și studiu de pian, iar alte ateliere sunt în pregătire”, a precizat Daniela Pitariu. GHIOZDAN “Copiii nu au nevoie de un ghiozdan clasic. Toate manualele și caietele rămân la școală, doar copiii mai mari își mai iau acasă ce au nevoie. Îi încurajăm pe cei mici să comunice cu părinții și să le împărtășească acestora din activitățile și realizările lor zilnice”, a detaliat Elena Lotrean. Școala este altfel, dar evaluările naționale sunt aceleași. Suficient pentru un părinte să se teamă. “Noi ne-am pus întrebarea dacă un copil vrea să învețe ca să treacă evaluarea sau să știe și să îi folosească ceea ce a învățat. Noi spunem că un elev de la noi le poate face pe amândouă. Am dat în fiecare an evaluările, la a doua, a patra, a șasea (la a opta încă nu am avut), cu rezultate foarte bune, dar accentul nostru nu e pe rezultatul evaluării, ci pe dezvoltarea copilului”, a mărturisit Elena Lotrean, co-fondatoarea școlii româno-finlandeze ERI. Până la urmă, ERI nu ar trebui tradus ca “diferit”, ci poate ar trebui să însemne “normal”. Pentru că este doar normalitate în a construi o școala centrată pe elev și nevoile sale. DECLARAȚIILa Cluj am găsit un vibe foarte fain al orașului, oameni foarte deschiși, foarte încântați de ceea ce avem să le propunem.” Daniela Pitariu, manager de proiect ERI Cluj “Dezvoltarea pe partea de inteligență emoțională și socializare ajută foarte mult la dezvoltarea academică și e o componentă importantă din modelul nostru educațional. Partea academică este însă doar o pătrime din ceea ce facem noi la clasă.” Sursa: media9.ro
Read more...

Metoda finlandeza in Romania. Interviu cu Elena Lotrean, fondatoarea Scolii Romano-Finlandeze ERI

Elena Lotrean este fondatoarea Scolii Romano-Finlandeze ERI, care functioneaza deja de aproape cinci ani la Sibiu, unde a crescut de la 17 copii – in primul an – la aproape 200 de copii, in prezent. Invitata in emisiunea Happy Music cu Marius Constantinescu, Eleana Lotrean a povestit despre cum a ales sa fondeze Scoala Romano-Finlandeza si despre cum se poate face scoala in Romania dupa principiile educatiei finlandeze.
Read more...